- vicleán
- adj. m. (sil. -clean), pl. vicléni; f. sg. vicleánã, pl. vicléne
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
vicleán
Look at other dictionaries:
viclean — VICLEÁN, Ă, vicleni, e, adj. (Adesea substantivat) 1. Care se poartă, vorbeşte fără sinceritate, ascunzându şi adevăratele intenţii (reprobabile); făţarnic, ipocrit, perfid; (cu sens atenuat) şiret, şmecher, isteţ. 2. (pop.) Rău, crud,… … Dicționar Român
viclenie — VICLENÍE, viclenii, s.f. Însuşirea de a fi viclean; faptă, purtare de om viclean; perfidie, ipocrizie, falsitate, vicleşug. ♦ (Cu sens atenuat) Şiretenie, şmecherie, şiretlic; stratagemă. – Viclean + suf. ie. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007.… … Dicționar Român
insidios — INSIDIÓS, OÁSĂ, insidioşi, oase, adj. Care caută să înşele; viclean, perfid, şiret. ♦ (med.; despre o boală) Care apare pe nesimţite, fără manifestări vizibile. ♦ (Despre gaze de luptă) Care îşi manifestă acţiunea asupra organismului mai târziu.… … Dicționar Român
şiret — ŞIRÉT1, şireturi, s.n. 1. Bentiţă îngustă de bumbac, ţesută tubular sau în fâşie, care, petrecută prin butoniere speciale, serveşte pentru a lega sau a strânge încălţămintea sau diferite obiecte de îmbrăcăminte. ♦ Fâşie îngustă şi groasă de… … Dicționar Român
iezuit — IEZUÍT, Ă, iezuiţi, te, s.m. (şi adj.) Membru al unui ordin de călugări catolici, întemeiat în 1534 de călugărul spaniol Ignaţiu de Loyola pentru combaterea Reformei şi întărirea puterii papale. ♦ Epitet dat unui om ipocrit, intrigant, viclean,… … Dicționar Român
vicleni — VICLENÍ, viclenesc, vb. IV. 1. intranz. şi refl. (înv. şi pop.) A se purta ca un viclean; a unelti (pe ascuns) contra cuiva. 2. tranz. (înv.) A trăda, a înşela. ♦ A ispiti, a iscodi. – Din viclean. Trimis de oprocopiuc, 13.09.2007. Sursa: DEX 98… … Dicționar Român
şmecher — ŞMÉCHER, Ă, şmecheri, e, adj. (Adesea substantivat) Care ştie să iasă din încurcături, pe care nu l poţi păcăli; abil; isteţ, dezgheţat; şiret, şarlatan. – Din germ. Schmecker persoană cu gust rafinat . Trimis de LauraGellner, 29.03.2007. Sursa:… … Dicționar Român
hâtru — HÂTRU, Ă, hâtri, e, adj., s.m. şi f. (reg.) 1. (Om) glumeţ, mucalit, poznaş. 2. (Om) isteţ, deştept. ♦ (Om) şiret, viclean. – Din ucr. chytryj. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Hâtru ≠ prost Trimis de siveco, 12.09.2007. Sursa:… … Dicționar Român
mehenghi — MEHÉNGHI, GHE, (I) mehenghiuri, s.n., (II) mehenghi, ghe, adj. I, s.n. Piatră cu care se încercau metalele preţioase. II. adj. (Pop: adesea substantivat) Priceput, isteţ, abil; p. ext. şmecher, şiret: glumeţ, poznaş. – Din tc. mehenk. Trimis de… … Dicționar Român
perfid — PERFÍD, Ă, perfizi, de, adj. (Despre oameni) Care, sub o înfăţişare binevoitoare sau indiferentă, ascunde răutate, viclenie, necinste; care vatămă pe cel care îi acordă încredere. ♦ (Despre manifestările oamenilor, fenomene, lucruri) Care este… … Dicționar Român
